Ţesături în culorile şi simbolurile specifice mai multor sate din judeţul Sibiu, cântece şi jocuri populare vechi de mai bine de un secol, oameni tineri în suflet şi–n simţiri, spice de grâu în cosiţe sau pălării împodobite cu flori, toate s–au regăsit în 6 iunie în comuna Laslea. În sfânta zi de duminică, într–unul dintre cele mai nordice puncte ale judeţului, a fost o zi de o şi mai mare sărbătoare, pentru că după ce a stat un an în vecinătate, la Brateiu, "Lada de Zestre" şi–a găsit gazdă nouă: Primăria din comuna Laslea.
Cursanţii Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" din mai multe localităţi şi-au dat întâlnire în punctul aflat aproape de marginea judeţului pentru a se bucura de cea de-a XIII-a ediţie a "Zilelor Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" Sibiu" şi de a prezenta, prin "Lada de Zestre" bogăţia simbolurilor şi a spiritului satului din care vin. Agitaţie mare a fost la Laslea în 6 iunie, pentru că oficialităţi, fii ai satului, dar şi cei din localităţile învecinate s-au adunat pentru a-i urmări pe cursanţii instituţiei sibiene, care au pus în scenă un program complex, specific zonei fiecăruia. Startul manifestărilor a fost dat în miezul zilei, la ora 12, când, cu mic, cu mare, participanţii la eveniment s-au reunit într-o paradă a portului popular. Strada principală a comunei, cu porţile şi ferestrele caselor împodobite de sărbătoare, a devenit locul în care mai multe localităţi din judeţ şi-au prezentat specificul, drumul fiind deschis de doi fii ai satului, călare, înarmaţi cu câte un tricolor. Lor le-au urmat un steag tradiţional, Lada de Zestre, oficialităţile, şi întregul alai, îmbrăcat în straie populare conduşi pe "Hora Miresii". Participanţii au fost întâmpinaţi de Ioan Onea, primarul comunei Laslea, înveşmântat în haine tradiţionale, dar şi de preoţii din localitate, care au sfinţit printr-o slujbă religioasă "Lada de Zestre". Ioan Onea le-a urat bun venit oaspeţilor, oficialităţile fiind omenite cu pâine coaptă în casă şi cu sare, după cum spune tradiţia. Acestea au fost momentele care au dat startul evenimentului, care i-a adus pe scena din Laslea, pe toţi cei 340 de cursanţi ai Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" Sibiu.
Oficialităţi pe scena evenimentului
"Am muncit un an de zile, sprijiniţi de primarii înscrişi în proiectul "Lada de Zestre", pentru a aduce în faţa dumneavoastră câteva dintre cele mai reprezentative comori. (...) Dumnezeu e bun român, ne iubeşte şi ne-a dat astăzi o zi extraordinar de frumoasă, aşa cum sunt şi sufletele noastre", a spus Maria Lia Bologa, directorul Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" din Sibiu, care a arătat că manifestarea se realizează sub acoperişul Consiliului Judeţean Sibiu, subliniind, totodată că primarii care au pus umărul la proiect sunt stâlpii de susţinere. "Vreau să cred că este un semn de unitate şi că în aceste vremuri grele vom birui împreună", a mai spus Maria Lia Bologa, după ce le-a mulţumit pentru ajutor primarilor înscrişi în proiect, primarului comunei Laslea, Ioan Onea, Consiliului Local din Laslea, celor care au pus umărul la realizarea proiectului, dar şi comunităţii. "Suntem un popor fericit, pentru că avem o zestre extraordinară. Consiliul Judeţean Sibiu este fericit pentru că are un om ca doamna Maria Lia Bologa (...) Păstrându-ne tradiţiile, ne păstrăm identitatea şi neamul", a spus la rândul său Ioan Banciu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, prezent la eveniment. La rândul său, Ioan Onea, primarul comunei Laslea le-a mulţumit şi el celor care şi-au oferit sprijinul în organizarea evenimentului: "Am pus mână de la mână şi am reuşit să organizăm această manifestare. Îi mulţumim doamnei Maria Lia Bologa pentru sufletul pus în organizarea evenimentului". Ioan Onea consideră că prezenţa la Laslea a "Lăzii de Zestre" constituie o "bucurie şi o renaştere", pentru că "acum înfloresc şi la noi tradiţiile". De la eveniment nu a lipsit nici deputatul PSD Ioan Cindrea, care a fost ales în Colegiul IV, care cuprinde şi localitatea Laslea. Ioan Cindrea consideră că "este cea mai importantă manifestare şi cea mai importantă zestre, care simbolic se păstrează în acestă ladă". Ioan Cindrea şi-a exprimat convingerea că prin revigorarea tradiţiilor şi prin transmiterea zestrei, "vom depăşi orice moment greu din viaţă". Cei prezenţi la eveniment au ascultat şi poezia lui Adrian Păunescu, "Zestrea neamului", creată de poet special pentru acest eveniment, după care au asistat la transferul "Lăzii de Zestre" din partea primarului comunei Brateiu, Elena Marian, către Ioan Onea, primarul comunei Laslea. "Am venit azi aici împreună cu brătienii mei dragi, cum îmi place să le spun, pentru a vă aduce "Lada de Zestre". Am păstrat această ladă un an de zile, la loc de cinste în primăria noastră.", a spus primarul Elena Marian, după care lada a fost "strămutată" la Laslea, unde se va afla un an de zile. În acest sens, primarul comunei a promis că va face toate eforturile ca şi în această localitate Lada să se păstreze la loc de cinste, ca şi până acum.
Simboluri ascunse în ţesături
Muzica, jocul şi tradiţiile au stat la baza manifestării "Lada de Zestre", însă, cei prezenţi la Laslea au putut admira, dar şi cumpăra ştergare, traiste, feţe de masă, şervete, ţesături realizate de cursanţii claselor externe ale Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" din Sibiu. Firul uşor al bumbacului şi-a regăsit sufletul în ţesăturile realizate după specificul mai multor localităţi din judeţ, în clasele externe din: Şeica Mică - Soroştin, Loamneş - Armeni, Laslea - Mălâncrav, Roşia - Daia, Micăsasa şi Gura Râului, cuprinse într-o expoziţie care a fost prezentată de Aurelia Marcu, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional Sibiu. "Dorinţa noastră, a tuturor, este ca periplul "Lăzii de Zestre" să continue în toate localităţile din judeţul Sibiu" a spus Aurelia Marcu, subliniind că "Lada de Zestre" poate fi considerată drept "un act de identitate". Lucrăturile tradiţionale au încântat publicul evenimentului, pentru că lucruşoarele s-au vândut ca pâinea caldă.
"Lada de Zestre" cu joc şi cântec
Ziua de sărbătoare i-a adus pe scena evenimentului pe cursanţii Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" Sibiu, care au trimis publicul într-o lume a satului străvechi, pentru că prin această manifestare "se încearcă o întoarcere în satul tradiţional, la ceea ce era tradiţia pură în satul de altă dată", după cum spune Maria Lia Bologa. Astfel publicul s-a apropiat de sufletul strămoşilor noştri, printr-un program susţinut de: clasa externă de jocuri populare din Apoldu de Jos, clasa externă de fluieraşi din Sălişte, de clasa externă ansamblu folcloric din Cârţa, clasa externă grup vocal folcloric din Valea Viilor, clasa externă grup vocal folcloric din Armeni, clasa externă de jocuri populare din Moşna, clasa externă ansamblu folcloric din Ernea, clasa externă de jocuri populare din Brateiu, clasa externă de jocuri populare din Laslea şi de grupul vocal folcloric din Bazna. Evenimentul s-a încheiat printr-un program folcloric susţinut de Sonia Răchită, Florentina Neagu, Mihai Stanovici, Elena Gheaţă, Diana Lupu, Cătălin Călbează, Victoria Meiţescu, Nicolae Rusan şi Maria Lia Bologa. Evenimentul a fost organizat de Şcoala Populară de Arte şi Meserii "Ilie Micu" Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu şi de Primăria Comunei Laslea. Tribuna
