|
Personajul de folclor căruia i-a dat naştere îl inspiră pe Mugur Mihăescu. Săptămânalul său, „Ţara lu’ Garcea“, apare astăzi, într-un tiraj de 35.000 de exemplare. Interviul a avut loc în redacţia publicaţiei, într-un spaţiu aferent Magazinului Muzica, în prezenţa a 60% din echipa editorială: Mugur Mihăescu, Tudor Potra şi art-directorul.
Adevărul": Ce este „Ţara lu' Garcea"?
Mugur Mihăescu: Este un săptămânal, primul antitabloid din România. Ţara asta este prea tabloidizată, totul este un circ mediatic. Nu mai suportăm! Şi de aceea ducem sarcina până la capăt. Adică tot ce ascund ăştia, noi spunem. Are 16 pagini: patru pagini de atitudine plus 12 pagini de pamflet. Din punct de vedere grafic, arată ca un tabloid. Editorial, le luăm subiectele şi le facem praf.
Adică, vorba lui CTP, sunteţi nişte paraziţi: trăiţi de pe urma articolelor muncite de alţii...
M.M.: Dacă aceea poate fi numită muncă, da, suntem nişte paraziţi!
Cine este redactor-şef, cine este SGR?
M.M.: Nu avem aşa ceva, nu avem ierarhii. Suntem o familie, adică patru inşi care nu mai suportăm tabloidizarea: Mugur Mihăescu, Radu Pietreanu, Tudor Potra şi Dragoş Moştenescu. Mai există şi un art-director, Robin Simion, care face layoutul.
Tudor Potra (intervine dechizând un tabloid):
Poftim, dacă asta se numeşte presă în România: „Am violat iapa şi mi-a plăcut". Noi vom face interviu cu iapa. Dar vom face şi cu capra vecinului, care se simte neglijată... Ducem nebunia până la capăt.
M.M.: Asta citeşte fiică-mea, care este în clasa a şaptea. Şi eu trebuie să fiu „mândru" că fata mea are în fiecare zi ce citi. Că are model pe Adelina Pestriţu, pe Sânziana Buruiană...
Cum veţi ilustra materialul cu iapa, de exemplu?
M.M.:Vom fotografia o iapă oarecare, găsim noi una pe undeva, la marginea Bucureştiului...
Cu iapa se rezolvă problema fotografiei. Dar cu Sânziana Buruiană?
M.M.: Simplu, luăm un fotograf colaborator, îi cumpărăm pozele şi gata. Sau fotografiem noi înşine. Când eşti pieton şi faci şi presă, fotografiezi zilnic, cu ochii, viaţa din jurul tău. Fiecare dintre noi o să avem şi un aparat de fotografiat.
Tabloidele sunt peste tot, şi în SUA, şi în Germania...
T. P.: Sigur, există şi în Germania, dar acolo ai de ales între „Frankfurter Allgemeine" şi ziarele tabloid. În România, până şi în ziarele serioase găseşti personaje de tabloid sau chestii comandate. Iar în televiziunile zise serioase, producătorul, care îşi pune problema de rating, îi invită pe Gigi Becali şi pe Vadim. Îi invită, chipurile, pentru că au o funcţie politică. De fapt, îi invită pentru că fac scandal.
M.M.: Afară, tabloidele vorbesc despre oameni care fac ceva. Începutul lui Dan Diaconescu la OTV îl văd în toate televiziunile. Nu e OK. Tabloid se face despre Angelina Jolie. Femeia aia este actriţă, munceşte, face filme. Dar nu faci tu tabloid despre Magda Ciumac sau despre asistenta lui cutare! La pagina de atitudine, noi propunem altceva decât celelalte ziare. Noi venim şi cu soluţii - nu zicem că sunt şi bune. În primul număr, avem un articol despre ce înseamnă sistemul bugetar din România şi avem şi soluţii. Matematice, că eu sunt inginer de formaţie! Un articol argumentat, cu cifre pe care le-am discutat cu băieţii de la Finanţe.
Adică aveţi un superviser pentru genul acesta de articole?
M.M.: Superviser este viaţa şi bunul simţ.
Nu era mai bine să vorbească un finanţist?
M.M.: Până acum, timp de 20 de ani, au tot vorbit. Eu trăiesc ceea ce vorbesc. Asta este problema mea. În România se tot vorbeşte: „se va", „o să", „se va", „vom face". Eu spun ceea ce trăiesc.
Ce trăieşte omul de afaceri Mugur Mihăescu?
M.M.: Mugur Mihăescu este pus în situaţia de a nu-şi putea face un plan de afaceri pentru că peste noapte se trezeşte unul să schimbe legile şi toate taxele. Asta trăiesc eu. Trăiesc alături de o soţie care este profesoară de gradul I, cu cărţi publicate, cu doctorat, care are 11 milioane (1.100 de lei, n.r.) salariu. Soţia mea a terminat Matematica şi Automatizări şi calculatoare, adică două facultăţi, la zi.
Scuză-mă, dar soţia ta se încăpăţânează să muncească pe 11 milioane când are, în mod evident, alternative?
M.M.: Catedra este hobby-ul ei. I-am spus hai să te ocupi de filme, hai să faci afaceri, să ai proiectele tale. Mi-a spus: „Eu dacă nu simt praful de cretă, nu sunt o femeie împlinită!". Asta este soţia mea. Şi ca ea sunt şi altele, precum diriginta fiicei mele: n-o interesează banii, n-o interesează cadourile - cel mult un buchet de flori a primit femeia aceea. Iar acum câteva săptămâni şi-a luat concediu fără plată ca să-şi dea doctoratul. Oameni ca ei există. Pentru cei care nu vor să emigreze, eu vin cu nişte propuneri, cu nişte idei. Nu spun că sunt cele mai bune, dar încerc. Poate aşa mă fac auzit. Bă, uite eu aşa gândesc! Sau uite aşa gândeşte el, celălalt, alţii. Pentru că avem şi o pagină de „youtube de presă", în care dau şansa oricărui om din ţară să se exprime, să-şi spună ideile.
"La pagina de atitudine, noi propunem altceva decât celelalte ziare."
Mugur Mihăescu
editor
România „întoarsă cu fundul în sus"
Săptămânalul se tipăreşte într-un tiraj de 35.000 de exemplare şi se vinde cu 1,5 lei. „«Ţara lu' Garcea» este ţara întoarsă cu fundul în sus", spune Mugur Mihăescu. „Noi ne-am folosit de personajul Garcea ca să arătăm răul şi să râdem de el.
Ce s-a ales, a fost luat de model - nu atât Garcea, cât Leana şi Costel. Şi atunci o parte din mine s-a rupt. Am realizat asta prin 2008... Cred că ar fi trebuit să ies pe scenă să spun «râdeţi de ei şi când vedeţi unii ca ei, excludeţi-i din societate». Trist!", se confesează Mihăescu.
Sursa:adevarul.ro
|
