CETATEA MEDIAS

Zidurile batranei cetati, recladita in secolul al XV-lea de Matei Corvin,pastreaza multe amintiri legate de evenimente tragice sau glorioase petrecute aici. In Turnul trompetilor, inalt de 74 de metri, cu acoperisul invelit cu placi galben-verzui de teracota smaltuita, a fost inchis, in urma conflictului cu Matei Corvin, domnul muntean Vlad Tepes, aprigul luptator pentru pastrarea independentei tarii fata de Imperiul Otoman. Pe lespezile de piatra ale cetatii au rasunat si pasii lui Petru Rares, care a intrat aici ca invingator, sprijinind pe Ioan Zapolya, principele Transilvaniei ce-si disputa tronul Ungariei cu Ferdinand de Habsburg. Flacarile revolutiei de la 1848 au cuprins si cetatea Mediasului, doi mari luptatori, figuri luminoase ale timpului, facand cinste acestor meleaguri: Stefan Moldovan si Stefan Ludwig Roth.

Casa memoriala si bustul carturarului sas Ludwig Roth, aflate in complexul cetatii, cinstesc memoria aceluia care, neinfricat revolutionar, a fost condamnat la moarte dupa inabusirea revolutiei si executat pe dealul cetatii din Cluj la 11 mai 1849. Luptator pentru egalitatea in drepturi a romanilor cu maghiarii si germanii, Ludwig Roth spunea in lucrarea sa "Lupta pentru o limba in Transilvania": "Daca e sa vorbim de o limba de circulatie generala in aceasta tara (Transilvania) apoi ea nu este decat cea romana. N-ai decat sa faci o calatorie si sa mergi la un targ sa te convingi".

INFORMATII GENERALE

Mediaşul este aşezat în inima Ardealului, la 55 km de Sibiu în judeţul cu acelasi nume, pe valea Târnavei.
Teritoriul administrativ al Municipiului Mediaş se întinde pe o suprafaţă de: 6.262 ha. Suprafaţa terenului situat în intravilanul localităţii este de 1.622,3 ha, satul aparţinător, Ighişul Nou dispunând de 64,16 ha teren intravilan.
Din totalul teritoriului administrativ al localităţii (6,265 ha), suprafaţa agricolă este de 3.064 ha, terenul arabil este în suprafata de 1.420 ha, iar pădurile ocupă 1.500 ha.
Populaţia Municipiului Mediaş este de 55.403 locuitori din care: - 45.376 români; - 6.554 maghiari; - 2.202 rromi; - 1.150 germani; - 121 alte naţionalităţi.

OBIECTIVE TURISTICE

Principalele obiective turistice din oras sunt bisericile, casele vechi si turnurile medievale. Centrul vechi al orasului Medias este locul în jurul cãruia sunt asezate majoritatea obiectivelor. Centrul vechi a fost punctul de întâlnire al micilor producãtori de cereale, sticlã, al olarilor, textilistilor - care veneau aici pentru a-si vinde marfa. Centrul vechi a mai fost folosit ca piatã pentru locuitorii Mediasului. De-a lungul timpului aceastã piatã s-a modificat, dar a rãmas ca punct de interes parcul cu bãnci si fântâna artezianã, unde majoritatea locuitorilor se întâlnesc pentru a-si exprima pãrerile despre politicã si despre stirile mondene. Este totodatã un loc de recreare pentru cei de vârsta a treia. Centrul vechi al orasului este locul de intersectie a meridianului de 24°21’8’’ longitudine estica cu paralela de 46°10’7’’ latitudine nordicã. Este practic cel mai apropiat oras de centrul tãrii. Pânã în capitala tãrii localnicii au de mers 333 de kilometri, iar pânã la Marea Neagra doar 500 de kilometri. Fatã de granitele tãrii, Mediasul este situat la distante cuprinse între 350 de kilometri la vest si 500 la sud-est. Culmea alpinã a Fãgãrasului se poate vedea de aici, la o anumitã înãltime, dupã fiecare ploaie.

Orasul este situat în inima colinelor pline de vii, asa cum remarcã undeva, în paginile celebrului roman “Dracula”, Bram Stoker. Mediasul este cunoscut atât în tarã, cât si în strãinãtate pentru faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei orasului.

Un obiectiv interesant din oras este Casa Schuller, clãdire situatã pe latura nord esticã a pietei centrale. Este una dintre cele mai importante constructii în stilul Renasterii din Transilvania. Casa Schuller este atestatã documentar din anul 1588 ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller, primarul Mediasului la acea vreme. În vechile cronici este însã pomenitã cu mult timp înainte de anul 1588. De-a lungul timpului Casa Schuller a fost folositã ca han, birt si berãrie. Noua Casa Schuller, desi a fost supusã de multe ori modificãrilor si reconstructiei a pãstrat în mare parte acelasi stil, aceeasi structurã si o importantã deosebitã în ultima perioadã, dupã o nouã restaurare. Acum acest obiectiv vechi si totodatã nou reprezintã, alãturi de celelalte vestigii monumentale lãsate de ani o dovadã a vechimii si istoriei orasului Medias.

Complexul Arhitectural Franciscan este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Medias, fiind format din biserica si mânãstirea franciscanã. În jurul anului 1444, lãcasul de cult se afla în administrarea cãlugãrilor franciscani, ulterior fiind transformat în spital. Edificiul a fost construit în stil baroc si adãposteste exponate de valoare, printre care se numãrã tezaurul de la Seica Micã ( ce cuprinde 348 de monede romane), tezaurul de la Panade, piese de ceramicã popularã din perioade diferite, obiecte sculptate în epoca feudalã etc. Complexul actual este compus din douã clãdiri distincte: biserica si mânãstirea. Dintre acestea, biserica si-a pãstrat mai mult din aspectul initial. Este o bisericã-salã care se continuã spre est cu un cor deosebit de alungit fatã de proportiile navei. Terminarea constructiei bisericii franciscane trebuie plasatã aproximativ în perioada 1500 - 1515. În anii 1500 -1510 se ridica mânãstirea din incinta complexului, iar în anul 1742 s-au terminat lucrãrile de reconstructie a lãcasului de cult, care astfel primeste aspectul sãu baroc (care se poate vedea si astãzi). Cele douã corpuri de clãdiri ale mânãstirii au fost înãltate pe douã niveluri - parter si etaj - boltite semicilindric. Aripa esticã a rãmas doar cu tavane. În prezent constructia, de o sobrietate monumentalã gãzduieste colectiile Muzeului Municipal.

În inima centrului medieval al orasului se afla o bisericã evanghelicã cu hramul Sfânta Margareta. La data de 13 iulie, de ziua Sfintei Margareta în zonã era organizat un mare târg, unde se întâlneau mestesugarii din toate pãrtile Transilvaniei, unde diferitele bresle ale mestesugarilor stabileau mãsuri pentru apãrarea intereselor lor profesionale si comerciale. În urma marii invazii turcesti din anul 1438, care a afectat profund si orasul Medias fortificatia de apãrare existentã a fost întãritã în jurul bisericii cu un zid dublu precum si cu mai multe turnuri de apãrare. Acest complex de fortificatii s-a pãstrat pânã în zilele noastre. Anul 1550 aduce Mediasul la rang de oras, turnul bisericii înãltându-se cu trei etaje. În 1551 pe turnul principal a fost construit în fiecare colt câte un turnulet, ca semn cã Mediasul avea dreptul sã pronunte si sã execute condamnarea la moarte. În forma sa actualã, Biserica Sfânta Margareta este compusã din trei nave, având o lungime de 56 de metri si o lãtime de 20 de metri, în stil gotic. În iinterior, boltile bisericii se ridicã pânã la înãltimea de 12 metri. Turnul bisericii, înalt de 68,5 metri, este unul dintre cele mai înalte turnuri din tarã. În interior, piesa cea mai valoroasã o reprezintã altarul triptic gotic târziu, datând din perioada 1480 - 1490. Partea cea mai importantã a altarului o reprezintã cele opt tablouri pictate cu scene din patimile lui Isus. Picturile au fost realizate de un pictor necunoscut, dupã modelul altarului din biserica Schottenstift din Viena. În nisele rãmase goale din altar se aflã mai multe pietre funerare. Prima din stânga este piatra funerarã a lui Christian Schesaeus, cel mai important poet umanist transilvãnean din secolul al XVI-lea. În rândul din mijloc se vede blazonul regelui Matei Corvin, al voievodului Stefan Bathory, precum si stema Mediasului. Lateral se distinge emblema orasului Sibiu, precum si a altor unitãti teritorial-administrative care au contribuit la construirea bisericii. Din anul 1732 pe galeria de vest a bisericii se aflã orga, care, în anul 1755 a fost înlocuitã cu un instrument nou. Acesta dispune de douã claviaturi manuale si una cu pedale, având 24 de registre cu peste 1300 de tuburi (fluiere). Biserica mai are si o valoroasã colectie de covoare orientale, care dupã Brasov si Sighisoara se situeazã pe locul al treilea între colectiile bisericesti. Sculpturile în lemn de deasupra amvonului, în stil baroc au fost realizate în anul 1679 de artistul transilvãnean Sigismund Moess. Clopotele bisericii se aflã în turnul de deasupra intrãrii, în castelul bisericesc. Clopotul cel mai mare si cel mai vechi dateazã din anul 1498. În iulie 1998 biserica a împlinit 500 de ani de la construire. În incinta cetãtii se poate ajunge prin mai multe cãi de acces, care strãpung centura fortificatiilor, formând intrãri ce odinioarã se puteau bloca prin puternice porti de apãrare.

Cetatea Mediaşului, lăcaşul de cult fortificat, a fost construit la începutul secolului al XII-lea, iar cele trei ziduri de apărare, înălţate din ordinul lui Matei Corvin, probabil între anii 1440 şi 1534. După terminarea construcţiei, incinta din jurul bisericii a primit denumirea de “castel”. În anul 1736 sistemul de apărare avea trei porţi mari, 4 mai mici şi 19 turnuri-bastioane. În urma demolărilor secolului XX, 10 turnuri au mai rămas şi fragmente din zidul de apărare. Intrarea principală în castel o constituie un gang boltit. În perioada 1495-1498 Mediaşul este denumit “civitas”. Oficialităţile de atunci decid supraînălţarea turnului Trompetiştilor cu încă trei nivele, (pentru a rivaliza cu turnul Sf.Stefan din Viena). Astfel s-a ajuns la înălţimea de 68,5 m. Din cauza structurii solului are o deviaţie de 2,28 m de la verticală numărîndu-se printre primele 12 construcţii de acest gen din lume. Cele 4 turnuleţe de colţ arătau dreptul oraşului de a pronunţa şi a executa pedeapsa capitală. Acest drept a fost folosit şi cu ocazia arderii pe rug a unor “vrăjitoare”, pentru ultima dată în 1752. În vederea opririi înclinării, în perioada 1927-1930 turnul a fost încorsetat într-o centură de beton armat până la înălţimea de 14 m. Tot atunci a fost înlocuită cu alta, statuia din lemn a lui Turrepitz (Petrica din turn), care după 300 de ani de vegheat oraşul este expus la Muzeul municipal. O nouă operaţiune de consolidare, cu o centură de 8m a fost realizată în perioada 1976-1977.

Turnul Forkesch,  era unul dintre cele trei turnuri principale ale sistemului de fortificatie al orasului. Este un turn masiv construit între anii 1494-1534, are trei etaje şi acoperis piramidal.  Sub acoperiş este o galerie de strajă din lemn, care iese în consolă, iar pe faţadele turnului se pot vedea goluri de tragere foarte înguste. Până în 1800 turnul avea şi un ceas care indica ora prin bătăi de gong.

Turnul Aurarilor, sau Goldschmiedgasser Turm, a fost ridicat în secolul al XVI-lea în stil baroc, deasupra canalului Morii, care aducea apa pârâului Moşna de la Izvorul Rece în oraş. Turnul are în partea superioară guri de aruncare şi goluri de tragere. Pe faţada sudică într-un panou marcat de două coloane şi două arcade geminate, este consemnat faptul că în anul 1641 meşterii Martin Petri şi Petri Michaelis au terminat renovarea acestuia.

Turnul Steingasser, Turnul de poartă a uliţei pietruite,  a fost construit între anii 1507-1534. Are două etaje şi 25,8 m înălţime şi a fost dat în grija pietrarilor şi zidarilor.A fost grav avariat în anul 1705 de armatele curuţilor. Cu ocazia reparaţiilor effectuate în 1745 în interiorul

globului metallic al turnului a fost depus un document în care un senator al orasului, Stephan Hann de H

annenheim scria: ”Necredincioasa ceată a Racoţianilor şi-a făcut simţită lipsa de omenie, a furiei lor şi asupra acestui credincios oras, atât cetăţenilor cât şi asupra caselor, a zidurilor de apărare şi a bastioanelor,dar turnul s-a ridicat din ruinele sale asemenea pasării Phoenix care renaşte din propria sa cenuşă”.

Reparaţiile au modificat caracteristicile stilistice ale turnului şi au diminuat rolul său defensive.Caractetul baroc al refacerii se manifestă şi prin realizarea acoperişului cu o schimbare a pantei. Golurile de tragere clasice au fost înlocuite cu orificii în formă de cheie întoarsă destinate armelor de foc. Intrarea în turn se face prin gangul pietonal de la estul turnului.

Turnul rotarilor este un turn modest, construit între anii 1480-1534. Golurile de tragere au fost desfiinţate, iar turnul serveşte în prezent drept locuinţă particulară.

Turnul clopotelor, sau Turnul porţii avea un grilaj mobil, care putea opri accesul în cetate. Este denumit şi Turnul Clopotelor, pentru că etajul I adăpsteşte clopotele bisericii, cel mai vechi având inscripţionat 1449.

Turnul Funarilor este alipit de casa natală a lui St. L.Roth. Acest turn foarte elegant are cinci nivele, legatura între primele două nivele realizându-se printr-o scară spiralată de piatră, foarte îngustă şi abruptă. Ultimul nivel este prevăzut cu guri de aruncare construite deasupra consolelor. În urma dispariţiei membrilor breslei funarilor în epidemia de ciumă, în anul 1604 breasla curelarilor a solicitat senatului cedarea turnului. În secolul al XIX-lea acesta devine turn al slăninilor unde comunitate săsească îşi depozita slănina afumată. Turnul găzduieşte arhiva bisericii Sf. Margareta, bibliile vechi de câteva sute de ani şi îmbrăcate în piele sau în scoarţă de copac.

Turnul Croitorilor, numele provine de la bresla in a cărei grijă a fost dată. Semnul breslei croitorilor a fost amplasat în vârful turnului. Ultimul nivel al construcţiei este prevăzut cu o serie de guri de aruncare, nişte burdufuri fără fund, aflate în consolă, prin care se aruncau proiectile, apă sau ulei fierbinte. Acest turn în 1616 a fost parţial inglobat în clădirea primăriei.

Turnul Mariei este construit deasupra unei pivniţe şi are la intrare o scăriţă. În dreptul scăriţei latura estică a turnului este legată printr-o arcadă de biserica Sf.Margareta. Dincolo de o uşă masivă sigură, cu mai multe zăvoare există o încăpere boltită în cruce. Are o gură de tragere pentru arcaşi şi o trapă care comunică cu pivniţa. Se presupune că Turnul Mariei a servit drept capelă în timpul epidemiilor de ciumă. Se mai spune că după adoptarea religiei luterane turnul a fost folosit drept cameră de tortură. Acoperişul are formă de pupitru, inzestrat cu creneluri a căror iluminare nocturnă conferă turnului un farmec deosebit.

Turnul Trompetilor este „fratele” Turnului din Pisa
Din oricare parte a orasului de azi ai privi peisajul urbanistic, din orice directie te-ai apropia de portile sale Turnul Trompetilor îti oferã cel dintâi privirilor silueta zveltã si gratioasã. Din înãltimile acestui turn strãjerii scrutau orizonturile zãrilor, urmãrind apropierea dusmanului, a cãrui prezentã o vesteau cetãtii cu trâmbita care se pãstreazã si azi în fondul muzeului. Clasificat printre primele zece turnuri înclinate ale lumii, amintind prin silueta sa de Turnul de la Pisa, acoperit cu tiglã smãltuitã în diferite culori, Turnul Trompetilor se încadreazã armonios în structura arhitectonicã a bisericii evanghelice “Sfânta Margareta”.

Sursa: www.welcometoromania.ro