Romanii dau in fiecare zi peste jumatate de milion de euro pe saorma, pe o piata de 200 de milioane de euro anual, adica 10% din intreaga piata de tip fast-food din Romania, scrie revista BUSINESS Magazin. Saormeriile din Romania vand in medie 220.000 de saorme de 10 lei (2,5 euro) in fiecare zi a anului, bazandu-se in primul rand pe faptul ca ofera mancare ieftina si la indemana, dupa cum spune sociologul Mircea Kivu. "Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se face foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in tura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de mancare ieftin si la indemana."

"Prietenii mi-au zis ca sunt nebun, dar eu cred ca am o nisa: o saorma, dar nu ieftina, ci asa cum am vazut eu in Siria sau in alte tari arabe pe unde am mai fost.Sunt, cred, singurul care foloseste ketchup Heinz. Si ei s-au mirat cand le-am spus ca il folosesc pentru saorma. Ba, mai mult, pe langa cele patru sosuri obisnuite (ketchup dulce si picant si maioneza cu sau fara usturoi - n. red.), mai am inca noua ale caror retete le-am adaptat eu", spune Razvan, administratorul firmei care detine saormeria "La Haleala".

Cu astfel de ingrediente, "La Haleala" vinde cam 300-400 de saorma pe zi, cu un varf vinerea seara. La un pret de 14 lei, aceasta inseamna mai bine de 1.000 de euro pentru micutul spatiu comercial de 60 de metri patrati in care lucreaza patru oameni.

"Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem departe de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick." Cele trei nume mentionate de Razvan - situate in unele dintre cele mai dense zone din Capitala - sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu doi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si sunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind printre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu in noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai ales tarziu in noapte, caci pentru acest model de business, intervale orare precum 21.00 - 24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf de vanzari.

40 de milioane de lipii

Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata este controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii cu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici producatori/importatori regionali sau cu painile realizate direct de catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii vandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma (2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce comerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.

Dar afacerea cu saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea ce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne servite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor chestionati de BUSINESS Magazin, intre 10% si 30% din vanzari. Adica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea pietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual. Motivul pentru care calculul BUSINESS Magazin a plecat de la numarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat.

"E adevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar exista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se intampla acest lucru", sustine unul dintre furnizorii saormeriilor, care a dorit insa sa ramana anonim. "Pe de o parte, multi dintre turcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana. Ei prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca asta inseamna in unele cazuri mita." Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au toate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti sa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de controale mult prea dese, pana la 10 sau 20 pe luna, dupa cum spunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca incearca sa faca "un business curat". Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizata din "afacerea" saorma, cum am denumit noi aceasta piata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit estimarilor, 70%-75%.

Pentru a nu parasi zona calculelor, trebuie spus ca dispersia preturilor pentru saorma este foarte mare: de la 14 sau 16 lei si pana la 6 sau chiar 4 lei in cazul ofertelor promotionale sau dumpingului facut de unii saormari in momentul in care deschid un spatiu nou sau incearca sa isi "omoare" concurenta. "Un astfel de pret e imposibil si nu se sustine, trebuie sa fie ceva in neregula in aceste situatii", afirma unul dintre reprezentantii celei mai cunoscute saormerii din Romania, cea de la Dristor.

Cei mai multi dintre comercianti indica un cost al ingredientelor dintr-o saorma care variaza de la 2-3 lei pana la 7-8 lei. Practic, o lipie inseamna 0,5-0,8 lei, cele 100 de grame de carne cresc costurile cu inca 1,5-2 lei, iar sosurile, legumele si cartofii prajiti costa cel putin 1-1,5 lei. "Eu folosesc ingrediente mai scumpe, dar chiar si asa imi ramane un profit de 20%. Insa din asta trebuie sa platesc angajatii si rata pentru spatiul comercial", recunoaste administratorul La Haleala. Cu un singur spatiu de vanzare, saormeria lui Razvan este doar unul dintre cei peste 200-300 (sau chiar 500 dupa unele estimari) de jucatori activi pe una dintre cele mai fragmentate piete din Capitala, alte cateva sute de saormerii fiind active in orasele mai mari din tara, potrivit furnizorilor de carne.

Branduri puternice pe piata de saorma

Cel mai cunoscut nume este de departe Dristor Kebab, a carui poveste incepe in anul 1999. "Romanii si turcii au o istorie comuna. Romanilor le place mancarea turceasca, iar saorma este un produs care s-a pliat foarte usor pe nevoi", explica unul dintre reprezentantii Dristor Kebab. El isi aduce aminte cu nostalgie de vremurile cand se castiga mult mai bine in acest domeniu. "Romania nu era membra a UE, nu existau atatea taxe si impozite si tot felul de restrictii si reglementari, care inseamna pana la urma costuri mai mari." Chiar si asa, Dristor Kebab a investit in ultimul an cateva sute de mii de euro in deschiderea a inca trei saormerii, in afara celei situate in zona Dristor din Capitala. "Criza ne-a facut sa ne dam seama ca oamenii sunt mai atenti la costuri, la cat platesc pe mancare si la cat platesc pe benzina. Saorma e un produs bun pentru criza, dar trebuia sa mergem spre ei cu produsul nostru. Asa am ajuns in malluri. Era amuzant sa ii vezi pe cei de la McDonald's sau KFC cum stateau in fata spatiului nostru si isi notau in carnetele diverse lucruri."

"Disputa" dintre saormeria de la Dristor si McDonald's nu reprezenta insa o noutate, un restaurant al companiei americane fiind amplasat in cartierul Dristor, exact peste drum de cea mai prolifica saormerie din tara. Asa ca pana la confruntarea celor doua tipuri de restaurante in mall a mai fost doar un pas.

"Decizia de a introduce o saormerie in mall a fost simpla. Studiile aratau ca vizitatorii cereau un astfel de produs. De aici incolo, lucrurile au mers de la sine si am gasit spatiu", motiveaza Radu Tanasescu, seful operational al Anchor Grup, companie care detine centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania.

Cu patru puncte de vanzare, Dristor Kebab este acum cel mai mare lant de saorma din tara, intr-un domeniu in care aproape niciun jucator nu a reusit sa treaca de o singura saormerie. De ce? Explicatia este simpla, spun cei de la Dristor Kebab, in timp ce arata spre cele doua ecrane LCD cu diagonala mare pe care sunt transmise live imagini de la peste 15 camere de supraveghere. "Controlul este foarte greu de facut la mai multe spatii. Trebuie sa te dezvolti doar daca poti sa controlezi aceasta dezvoltare."

Oficialii celei mai cunoscute saormerii nu au dorit sa faca vreun comentariu legat de incasari sau vanzari, mentionand insa ca cea mai buna zi de vanzari a fost "cand s-a aprins bradul acela mare la Piata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos spre casele lor (1 decembrie 2007, cand Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de mii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la aprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens - n. red.)."

Potrivit datelor de la Registrul Comertului, familia Pakcan controleaza mai multe companii cu activitati in domeniul restaurantelor - Gullu Baba Srl, Dristor Kebab Srl, Kebab Shop Srl si Palmet Foods Srl, precum si in domeniul cresterii pasarilor - Avicola Manasia Srl si Ferma Manasia Srl. In anul 2000, cand era activa doar saormeria din Dristor, companiile din cadrul grupului care au activitati in domeniul restaurantelor au avut, potrivit site-ului Ministerului Finantelor, afaceri cumulate de peste 1,5 milioane de euro si o marja a profitului net de aproape 10%. Asta inseamna incasari de peste 4.100 de euro pe zi sau peste 1.500 de saorma vandute pe zi la un pret mediu de 10-12 lei (2,5-3 euro).

Dristor Kebab este astfel singura saormerie care s-a transformat in lant de saormerii si a dus numele cartierului Dristor si in alte zone ale orasului. "E un pic ciudat sa spui ca mergi la o saorma la Dristor Budapesta sau Dristor Berceni", spune vizibil amuzat Daniel Mischie, seful operatiunilor grupului City Grill, unul dintre cei mai mari operatori romani de restaurante si singurul jucator care ar putea ameninta suprematia Dristor Kebab pe piata.

Asezat la ultima masa de pe terasa restaurantului Buongiorno din zona Pietei Victoriei, de unde are cea mai buna vizibilitate, Mischie recunoaste cu sinceritate ca nu se astepta ca saorma sa insemne o componenta atat de importanta in afacerile grupului Trotter Prim, care ar putea ajunge, in varianta optimista, la 15 milioane de euro in acest an, adica o valoare apropiata de cea din anul 2000, anul de dinaintea crizei economice in Romania.

Proprietarii de restaurante vad potential in deschiderea de saormerii

"Avem in medie incasari de 3.000 de euro pe zi la saormeria din centrul istoric, si cam 8.000 de euro pe weekend", spune Mischie. Valorile reprezinta cu aproape o treime mai mult decat anticipau Mischie si Dragos Petrescu, cei doi asociati ai City Grill, ca ar putea genera saormeria Bundetot deschisa in urma cu cinci luni pe locul fostului magazin Apartamentul din Capitala. Alaturi de saormeria Bundetot, cei doi asociati au deschis la intrarea in centrul vechi si un sport bar, Cantina, cu 100 de locuri, investitia in cele doua spatii fiind de 250.000 de euro.

"Ne asteptam ca in sase luni sa ajungem la breakeven, dar acum suntem cu circa 15% deasupra", afirma Mischie, care aminteste si de prima experienta cu brandul Bundetot, care a presupus deschiderea unui fast-food in centrul comercial Iris Shopping Center din zona Titan, inchis insa dupa trei luni.

"Nici acum nu stiu daca de vina a fost conceptul sau centrul comercial. Am invatat insa din experienta aceea si acum am combinat saormeria cu un sport bar, Cantina", adauga Mischie. Daca saormeria aduce, asa cum afirma Mischie mai sus, peste 3.000 de euro pe zi, barul inseamna alte cateva mii de euro pe zi.

In aceste conditii, nu trebuie sa mire intentia grupului de a mai deschide anul acesta inca trei saormerii Bundetot, "cu sau fara sport-bar, in functie de situatie". Iar pana la detronarea Dristor Kebab din pozitia de lider nu va mai fi decat un pas, pentru ca, spre deosebire de saormari, cei doi asociati ai City Grill stiu ce inseamna sa opereze eficient si sa controleze un lant de 13 restaurante.

Intr-un potential razboi Dristor - Bundetot pentru suprematia pe piata lanturilor de saormerii, castigatorii siguri sunt furnizorii.

Prinde si in alte state

De cand imigrantii turci au inceput sa vanda kebab in Berlin la inceputul anilor '70, acest produs alimentar a ajuns atat de popular, incat se estimeaza ca in Berlin exista peste 1.000 de spatii comerciale unde se vinde saorma (sau doner kebab, cum este denumit in Germania), mai mult ca in Istanbul. La un pret care variaza intre 2,5 euro si 4 euro, industria saorma din Germania inseamna in fiecare an vanzari de circa 2,5 miliarde de euro. Ziarul Financiar